Acidul nucleic este o macromoleculcomplexă, ce conține informația
genetică din celula dată. Acesta este alcătuit din mii de nucleotide. Termenul de acid
nucleic a fost propus pentru prima dată de Richard Altmann, pentru a desemna
substanțele complexe pe care acesta le observase în nucleu.
Acizi nucleici naturali:
žAcizi dezoxiribonucleici: -ADN
žAcizi dezoxiribonucleici: -ADN
Acizi ribonucleici: -ARN
Rol și importanță:
žPăstrarea informatiei
genetice (atat ADN-ul, cât si ARN-ul);
žSinteza proteinelor
(numai ARN-ul).
žAcizii nucleici
reprezintă substratul ereditătii. Ei au inscrisă, sub formă de codificare
biochimică informatia ereditară în catena polinucleatidică.
GLUCIDE
Zaharidele cunoscute si sub denumirea de glucide sunt substante
organice, cu functiune mixtă ce au în compozi tia lor atât grupări carbonilice
cât si grupări hidroxilice.
Glucidele constituie o
clasă de substante foarte importantă atât pentru organismele animale cât si
pentru cele vegetale. Sub aspect biochimic si fiziologic , glucidele constituie
o materie primă pentru sinteza celorlalte substante:proteine, lipide cetoacizi, acezi organici. De
asemenea constituie substante de rezervă utilizate de către celule si tesuturi. Biosinteza lor se realizează prin fotosinteza.
LIPIDE
—Lipidele sunt
substanțele organice grase, insolubile în apă, dar solubile în majoritatea
substanțelor organice, ce conțin grupa hidrocarbon. Acestea joacă un rol important în viața
materiei vii.
—
—Clasificare:
—
— Lipide simple
ETER
—Lipide
complexe
Fosfolipida;
◦glicofosfolipida;
◦fosfosfingolipida;
steroid;
glicolipida
Functiile lipidelor
Lipidele au functii:
energetică si de rezervă
(lipidele sunt mai energoeficiente ca proteinele, fiind păstrate în organism
cel mai des în tesutul adipos);
structurală (sunt
prezente în cadrul membranei celulare, constituind un fel de barieră pentru
substantele de dinafară);
regulatorie (hormonii
lipidali);
imunoprotectoare;
de accelerare a
metabolismului (în calitate de coenzime);
de pigmenti.
Proteine
Proteinele sunt
substante organice macromoleculare formate din lanturi simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente în
celulele tuturor organismelor vii în proportie de peste 50% din greutatea
uscată. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, în care secventa
acestora este codificată de către o genă. Fiecare proteină are secventa ei
unică de aminoacizi, determinată de secventa nucleotidică a genei.
§În functie de compozitia lor chimică ele pot fi clasificate
în:
§Holoproteine cu următoarele clase de proteine
úProteine globulare
(sferoproteine) sunt de regulă substante solubile în apă sau în solutii
saline:protaminele, histonele, prolaminele, gluteinele, globulinele,
albuminele.
úProteinele fibrilare
(scleroproteinele) caracteristice regnului animal, cu rol de sustinere,
protectie si rezistentă mecanică:colagenul, cheratina si elastina.
Hormonii
žHormonii se pot defini ca substante organice de natura endogena, secretate in cantitati extrem de mici de glande endocrine sau de alte tesuturi specializate, care patrund prin circuitul sanguin in tot organismul si au proprietatea de a stimula si coordona functionarea unor organe sau tesuturi-tinta, procese metabolice sau activitatea intregului organism. Deci hormonii isi manifesta actiunea asupra unor organe si tesuturi mai indepartate de locul secretiei, fara a exclude posibilitatea lor de a actiona si asupra unor celule si tesuturi foarte apropiate de locul de secretie(cazul testosteronului). Actiunea inalt specializata a hormonilor nu este receptionata decat de formatiuni celulare caracteristice si capabile de a intercepta actiunea unui hormon, care are o anumita structura chimica.
žDupa glanda in care sunt elaborati : hormoni tiroidieni, suprarenali, sexuali, epifizari si ai glandei timus. Se observa ca, dupa aceasta clasificare, hormonii au structuri chimice si proprietati biologice diferite.
